După ce au scanat creierul a peste 1.000 de persoane, oamenii de ştiinţă au descoperit o legătură între mărimea acestuia şi statutul socioeconomic al copiilor şi adolescenţilor. Mai exact, anumite regiuni ale creierului, cum sunt cele implicate în luarea decizilor sau cunoaşterea unei limbi au fost mai mici la membri unor familii mai sărace sau mai puţin educate, decât la cei care proveneau din familii înstărite.
Cercetătorii speră că aceste rezultate vor duce la o schimbare în bine a măsurilor împotriva sărăciei, schimbare care să ducă la o schimbare reală pentru cei care provin din medii defavorizate.
Creierul nostru este un rezultat al geneticii, dar şi al mediului înconjurător. Experienţele din copilărie sunt critice în formarea şi dezvoltarea sa. Prin urmare, nu este o surpriză prea mare că tinerii care provin dintr-o familie cu un statut socioeconomic mai ridicat, o poziţie care se traduce printr-o educaţie, venituri şi ocupaţii superioare, au rezultate mai bune la şcoală.
Un grup de cercetători de la nouă institute din Statele Unite a realizat un studiu amplu prin care şi-a propus să investigheze atât efectele veniturilor familiei cât şi cele ale educaţiei părinţilor asupra structurii creierului copiilor şi adolescenţilor, fără ca aceste rezultate să fie influenţate de moştenirea genetică.
La studiu au participat 1.099 de indivizi obişnuiţi, cu o dezvoltare tipică, având vârste curpinse între trei şi 20 de ani. După ce au colectat informaţii despre statutul lor socioeconomic, oamenii de ştiinţă au scanat creierul voluntarilor cu investigaţii RMN, dar şi cu ajutorul unor teste cognitive.
Ei au observat o asociere puternică între veniturile familiei şi suprafaţa creierului, în special a zonei responsabile de învăţare a unei limbi, de citit, dar şi de realizare a unor funcţii executive, precum şi a zonei legate de aptitudini cognitive superioare, cum ar fi rezolvarea problemelor sau memorarea.
Persoanele care provin din familii cu venituri anuale de peste 150.000 de dolari aveau, în medie, o suprafaţă corticală cu şase procente mai mare decât cei a căror venituri sunt de sub 25.000 de dolari pe an.
Mai mult, cei din medii defavorizate au avut rezultate mai slabe şi la testele cognitive menite să evalueze funcţiile executive.
Atunci când au asociat structura creierului cu educaţia părinţilor, cercetătorii au observat diferenţe la nivelul hipocampului, regiune responsabilă în principal de învăţare şi memorare.
Cu toate că aceste corelaţii nu dezvăluie neaparat o realiţie de cauzalitate între fenomenele observate, cercetătorii au înaintat o serie de idei care ar putea explica diferenţele descoperite. Copii care provin din familii cu venituri mai mici au un regim alimentar mai prost şi au acces la servicii medicale de o calitate mai mică.
sursa
Paula este pasionată de educație și comunicare.