AdolescentVsParinte
Cred ca nu e nimeni care sa isi poata aminti toate motivele din care au aparut, de-a lungul timpului, certuri, conflicte sau discutii care au lasat rani in urma. Acum parca am vrea sa dam timpul inapoi, ca sa ne dam seama ce s-a intamplat, unde si cum s-a produs ruptura dintre noi si copil.

Cu ce am gresit?

 Va suna cunoscut, nu-i asa? Tu stii ca intotdeauna ai vrut doar binele copilului si ca ai facut tot ce ai facut doar cu gandul la el. Cu toate acestea, lucrurile nu merg chiar asa cum ai fi vrut si, instinctiv, incerci sa iti gasesti vina. Este putin probabil sa reusesti sa o identifici singur, avand in vedere ca daca ai gresit undeva, ai facut-o fara sa fii constient.


Doctorul Scott P.Sells a analizat motivele care stau la baza deteriorarii relatiilor dintre parinti si adolescenti si a sintetizat cinci greseli frecvente ale parintilor, care  „invenineaza” relatia acestora cu adolescentii. Iata care sunt aceste atitudini toxice, expuse in cartea „Adolescenti scapati de sub control”.

1. Dezgroparea trecutului, la fiecare noua discutie. Repetarea acelorasi critici si amintirea altor greseli din trecut il fac pe adolescent sa creada ca nu va fi niciodata iertat si nici nu iti vei schimba parerea despre el, oricat s-ar stradui. Si atunci, pentru ce sa o faca? Si de ce sa mai discute cu tine daca acest lucru duce, de fiecare data, la aceeasi lista de critici si reprosuri?
Opreste-te!  Cantareste! Crezi ca il ajuti sa se trezeasca aplicandu-i un „dus rece” care sa ii aminteasca de greselile facute? Prea multe dusuri reci pot provoca pneumonie! Lasa trecutul in urma si arata-i copilului tau incredere si admiratie pentru lucrurile bune pe care le face.

 

2. Cea de-a doua atitudine toxica identificata de dr. Sells este „atacarea persoanei, in locul comportamentului negativ”. Este vorba despre situatia, destul de frecventa, in care parintele, suparat de o greseala a copilului, ii reproseaza acestuia mai mult decat comportamentul negativ, criticand caracterul acestuia. Aceste critici sunt, de cele mai multe ori, jignitoare pentru adolescent. Daca aude „esti un puturos, cum ai fost intotdeauna” doar pentru ca nu si-a facut ordine in camera astazi, adolescentul se simte judecat pe nedrept. Poate azi pur si simplu nu a avut timp, dar intentiona sa isi curate camera a doua zi.

 

Multi parinti nici macar nu isi dau seama ca fac acesta greseala si nu constientizeaza, nici pe departe, impactul dur al unor cuvinte aruncate. Sfatul psihologului pentru parinti este sa se concentreze pe probleme punctuale, concret, si sa nu critice personalitatea sau caracterul copilului.

 
3. A treia greseala pe care  parintii o fac foarte des, fara sa intuiasca efectul acid pe care o are, este adaugarea celebrului „dar”, dupa orice apreciere pozitiva la adresa copilului. „Foarte bine ca ai luat nota mare la romana, dar tot nu sunt multumita de media la mate”. Chiar nu poti sa te opresti la felicitari? „Orice as face, tot imi vei vedea neajunsurile, nu?” – Asta e in mintea copilului tau. Si asta il descurajeaza in efortul lui de a fi mai bun. Nu e ceea ce iti doresti sa obtii, nu-i asa? Atunci, fa tu efortul de a invata sa pui punct imediat ce l-ai laudat pe fiul tau. Fara „dar”!
4. „Santajul emotional” este o alta metoda nepotrivita de a obtine comportamentul dorit de la copil. Conditionari de tipul „daca vrei iubirea mea, trebuie sa fii bun” ii dau adolescentului sentimente de nesiguranta, tristete si insingurare. In consecinta, se va indeparta de parinti si va actiona exact invers fata de asteptarile acestora. Lectia? Ofera-i copilului afectiunea ta neconditionat!
5. Una dintre cele mai contestate atitudini ale patintilor, din perspectiva adolescentilor, este „deficitul de incredere”.Foarte multi adolescenti se plang ca nu li se mai da nicio sansa reala de a le recastiga increderea parintilor, daca au dat-o in bara o data. Sansa reala! Chiar daca a gresit in trecut si te-a dezamagit, adolescentul are nevoie de suportul tau pentru a se reabilita, iar ultimul lucru pe care si-l doreste este sa se simta pazit sau vanat.  „Oricum nu are incredere in mine, asa ca de ce sa ma straduiesc sa fiu mai bun decat sunt?”
Da-i copilului tau motive sa vrea sa fie mai bun si cel mai bine ar fi sa incepi prin a-i spune ca ai incredere ca va reusi.

Author

Paula este pasionată de educație și comunicare.

1 Comment

  1. antonescu alina

    Ma bucur foarte mult de articolele pe care le postati, sunt bune , sunt exact ce avem nevoie, noi, ca parinti. Si copiii sunt motivati de ele . Articolul despre teme i-a uns pe suflet, intr-adevar nu au timp liber dupa orele de scoala . Si articolele despre copiii de exceptie sunt binevenite , ar trebui aratati toti copiii care au asemenea rezultate , atat pentru incurajarea lor ca sa continue cat si pentru incurajarea celorlalti elevi ca sa ajunga ca ei .