Raportul a fost lansat public în cadrul unui eveniment dedicat. Președintele României, Klaus Iohannis a declarat că ”România Educată” nu este programul lui electoral și nu își dorește să fie un proiect de lege care să îi poarte numele, cu atât mai puțin ca acesta să se realizeze repede.
Raportul oficial publicat de administrația prezidențială este format din 3 documente:
Scurtă prezentare a Raportului România Educată
Rapoarte tehnice – România Educată
Raport România Educată: Viziune și strategie 2018-2030
Raportul conține două seturi de propuneri pentru fiecare subdomeniu analizat.
Se menționează necesitatea ”implementării unui nou sistem de pregătire inițială a profesionistului în educație, cu creșterea substanțială a exigenței selecției și sporirea ponderii abilităților practice, în contexte diverse” și probleme precum ”absența unei viziuni unitare și coerente la nivelul sistemului de învățământ în ceea ce privește rolul și profilul unui director”.
Un alt punct sensibil este atins de raport prin propunerea de salararizare diferențiată: “Pe termen mediu, este necesar un sistem integrat de management al carierei didactice. Într-un astfel de sistem, cadrele didactice cu performanțe deosebite sunt stimulate, iar cele cu carențe în activitate sunt ajutate și trec printr-o etapă intermediară de sprijin didactic pentru ca, ulterior, să fie identificate, dacă este cazul, soluții individuale, onorabile, de reorientare profesională sau ieșire din sistem”.
Este încurajată “dezvoltarea de creșe/centre de zi în cadrul marilor angajatori (de stat sau privați), centre care oferă inclusiv servicii de educație ante-preșcolară cu program prelungit”.
În ceea ce privește învățământul gimnazial se dorește reintroducerea tezelor unice naționale iar rezultatele acestora ”vor fi avute în vedere în calculul mediei de repartizare a elevilor către învățământul secundar superior”.
Raportul prevede două scenarii pentru învățământul gimnazial și liceal, iar cel de-al doilea propune o perioadă de 3 ani pentru liceu.
Pe lângă examenul de Bacalaureat teoretic, raportul introduce conceptul de Bacalaureat aplicat ”care include un număr limitat de materii și probe de ucenicie specifice pentru filiera profesională absolvită.”
O altă noutate o reprezintă licența practică, BAC-ul aplicat ”conferă dreptul de acces ulterior la învățământul terțiar non-universitar (colegii cu durată de 2 ani) și apoi la ciclul de licență filiera profesională (cu durată suplimentară de 1-2 ani)“
Astfel unul din obiectivele raportului este de “Creșterea ratei de promovare a examenului de bacalaureat la 75% din totalul colectivității și organizarea de politici țintite spre reducerea numărului de instituții de învățământ cu rate de promovare mai mici de 50%”.
”Cele 15 transformări preconizate pentru România până în 2030, incluse în consultarea online din cadrul proiectului, au fost: conectarea permanentă la internet; dinamica accentuată a profesiilor; scăderea și îmbătrânirea populației; urbanizarea crescută a populației, tot mai concentrată în jurul orașelor dinamice; creșterea diversității familiilor; apariția de noi abordări ale democrației participative (de exemplu cetățenia electronică); creșterea diversității etnoculturale; robotizarea avansată; creșterea ponderii serviciilor în economie; adâncirea inegalității sociale; creșterea impactului schimbărilor climatice; repolarizarea lumii, care devine policentrică; dezvoltarea realității virtuale; creșterea incidenței bolilor cauzate de stres; creșterea competiției globale pentru talente.” mai prevede raportul.
Author
Diana
