Tinerii astăzi pun mult accent pe imaginea personală! Să ne gândim la ce se referă aceasta!
Noi ca şi entităţi raţionale reflectăm o imagine subiectivă despre noi înşine pentru că afişam întâi ceea ce vrem ca ceilalţi să ştie despre noi. Aşadar, fiecare persoană în diferite contexte poartă o mască socială.
În schimb, trebuie să ne dăm seama că imaginea noastră constă şi în ceea ce spun ceilalţi despre noi, iar noi nu ştim şi nu în ultimul rand ceea ce spunem noi înşine despre noi şi cunosc ceilalţi.
Acestă pânză de paianjen pe care ne-o construim arată că oamenii sunt fiinţe complexe ce au nevoie de comuniune. Imaginea socială a individului este construită pe întrebarea „Cine sunt şi ce vreau să fiu?” Aici, regăsim aspiraţiile, dorinţele şi ambiţiile noastre pentru a ne autodepăşi.
Contruirea imaginii pleacă în primul rând, de la partea exterioară prin care fiecare persoană se descrie prin vestimentaţie, accesorii şi comportament. Cel de al doilea pas al identităţii personale axata pe imagine este dată de poziţia socială ocupată; aici, facem referire la jobul obţinut, la şcoala pe care o urmezi şi la moştenirea intelectuală lăsată de părinţi.
Imaginea poate spune multe despre noi, însă aceasta nu trebuie văzută ca un val prin care încerci să te integrezi în societate. Chiar dacă ne costruim o imagine personală, dacă nu ţinem cont de aspiraţiile, dorinţele şi visele noastre, trăim practic într-o altă persoană şi nu suntem noi înşine. De aceea, de multe ori este bine ca tânărul să ţina cont de sfatul părinţilor, dar să facă ceea ce îi place. Sunt destule cazuri în care tinerii urmează o carieră pentru a îndeplini visul părinţilor şi nu visul lor. Trebuie să fim noi înşine pentru a nu avea regrete mai târziu.
Imaginea personală stă la temelia întregii noastre personalităţi. Toate acţiunile şi sentimentele noastre sunt în concordanţă cu imaginea noastră personală. Ne vom comporta aşa cum credem că suntem. Ne dăm seama că imaginea de sine poate fi duşmanul sau prietenul nostru, depinde dacă se hrăneşte din eşecurile din trecut pentru a ne submina în prezent, sau dacă se hraneşte din succesele trecute pentru a ne da curaj să traim în prezent şi să progresăm.
Deci, imaginea personală nu trebuie construită pe elemente exterioare date de vestimentaţie şi mimetism (imitarea comportamentului celuilalt). Imagine de sine este dată pe percepţia corectă a realităţii în care te afli, prin crearea unui comportament plăcut, prin empatie faţă de ceilalţi şi prin asumarea faptului ca eşţi o persoana şi nu un obiect împachetat care trebuie să placă tuturor. Fiecare persoana trebuie să fie ea însăşi, să creada în propriile forţe şi să ştie să îşi răspundă la întrebarea „Cine sunt eu?”
Care sunt aşadar reperele la care trebuie să ne raportăm atunci când încercăm să avem o imagine de sine mai buna şi să ajungem nişte oameni de succes?
1. Direcţia
“O bicicletă îşi menţine echilibrul doar atâta vreme cât se îndreaptă spre ceva. “ Omul este un mecanism de urmărire a unui scop. Când şi-l atinge, caută altul şi altul si mereu altul. Când nu avem un scop, ne simţim pierduţi, nu avem satisfacţii şi suntem pe jumatate morţi.
2. Curajul
Nu este suficient să ai o direcţie şi un scop. Este extrem de important să ai şi curajul să acţionezi. Curajul nu există însă în absenţa fricii, ci este chiar existenţa fricii şi depăşirea ei. Şi nu este neapărat vorba de fapte eroice. De cele mai multe ori, cea mai admirabilă formă de curaj se află în lucrurile mărunte ale vieţii zilnice şi trebuie descoperit dincolo de aparenţele normalităţii.
3. Încrederea în sine
Încrederea se bazează pe experienţa succesului. Putem începe cu succese la scară mica care să ne ajute să obţinem succese pe scară mai mare. Vestea bună este că avem şanse să fim persoane de succes şi cu încredere în sine chiar dacă am trait până acum o viaţă plină de nereuşite şi insuccese. Putem alege începând de astăzi să ne comportam ca şi cum am avea încredere în noi şi succesul va veni fără îndoială.
Eşecurile din trecut nu contează! Ele trebuie folosite ca o posibilitate de a învăţa şi trebuie alungate repede din gând. Să căutam în trecut cea mai mică şi mai insignifiantă reuşită, să amplificăm şi să aducem în viaţa noastră din prezent emoţiile reuşitei şi bucuria încrederii în sine pe care le-am experimentat cândva.
4. Acceptarea de sine.
Succesul real nu este posibil până în momentul în care cineva se acceptă pe sine aşa cum este. Acesta este cel mai mare trimf al unei persoane în această viaţă: a se accepta pe sine necondiţionat, cu iubire, indiferent de greşeli şi dezamăgiri. În momentul în care ne acceptăm, sinele este ceea ce a fost dintotdeauna şi tot ceea ce poate fi vreodată. Însă perspectiva noastră asupra lui este total schimbată.
Aşadar, imaginea personală este oglinda personalităţii noastre!
Author
adservio.blog
